Teoria relativității este o teorie fizică care descrie comportamentul obiectelor în mișcare, în funcție de ceea ce observă un observator. Einstein a dezvoltat teoria relativității restranse în 1905 și teoria relativității generale în 1915. Contribuția sa a fost că a introdus conceptul de măsurare a timpului și distanței în funcție de sistemul de referință al observatorului și a arătat că masa și energia sunt echivalente.