Poezia simbolistă este un gen literar apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, care pune accent pe sugestie și pe sugestia simbolurilor, în detrimentul discursului direct și descriptiv. Opera simbolistă adesea evită utilizarea unui limbaj clar sau a unei structuri narative liniare, preferând să schițeze stări, sentimente și idei, într-o manieră indirectă, apelând la imagini simbolice. De asemenea, muzicalitatea și ritmul versurilor sunt foarte importante în poezia simbolistă, deoarece se consideră că acestea contribuie la transmiterea emoțiilor și a stărilor interioare.