Marea Schismă, cunoscută și sub numele de Schisma Răsăriteană, este termenul folosit pentru a descrie ruperea oficială care a avut loc în 1054 între Biserica de Est și Biserica de Vest. Majoritatea problemelor care au dus la această schismă au derivat din diferențele politice și culturale, precum și din interpretările teologice. În 1054, papa Leon al IX-lea a excomunicat-o pe Patriarhul Constantinopolului, cerându-i să recunoască suprematia Romei, lucru pe care nu l-a acceptat. Principalele rezultate ale Marii Schisme au fost divizarea creștinismului între Biserica Ortodoxă Răsăriteană și Biserica Catolică Romana.