Plăcile tectonice sunt bucăți mari de scoarță terestră care plutesc pe magma lichidă a mantalei. Ele se mișcă datorită curentului convectiv din interiorul Pământului și se ciocnesc, se despart sau se freacă între ele, cauzând cutremure, vulcani și munți. Această teorie a fost formulată de Alfred Wegener în 1912 și a fost confirmată de mai multe dovezi geologice și paleontologice în ultimii 100 de ani.