Teoria relativității, formulată de Albert Einstein, constă în două componente: relativitatea restrânsă și relativitatea generală. Relativitatea restrânsă se referă la mișcarea obiectelor în sisteme inerțiale, punând în discuție conceptele de spațiu și timp absolute. Relativitatea generală extinde teoria la sisteme neinerțiale și descrie gravitația ca o curbare a spațiului-timp de către masă și energie. Această teorie a avut un impact major în fizică prin schimbarea perspectivei asupra spațiului, timpului și a gravitației.