Regimul feudal, care s-a dezvoltat în Europa în Evul Mediu, era bazat pe relația de vasalitate între nobilime și clasă servilă. Nobilii erau posesori de terenuri, numite feude, pe care țăranii (sau iobagi) erau obligați să le lucreze. În schimb, nobilii erau responsabili de protecția țăranilor. Feudalismul era caracterizat și de descentralizare politică, fiecare feud fiind autonom. De asemenea, economia se baza în mare parte pe agricultură și pe autarhie, fiecare feud producând ce era necesar pentru supraviețuirea locuitorilor săi.