În societatea feudală din Evul Mediu, ocupațiile de bază erau cea de rege, nobil (duce sau conte), cavaler, serv, țăran și comerciant. Regele era cel care deținea întreaga putere și controla toate terenurile. Nobilii administrat au domeniul lor, și, la rândul lor, oferea protecție și terenuri cavalerilor, care le ofereau loialitate și servicii militare. Cavalerii, erau războinicii acelei ere, îndeplineau rolul principal de a apăra regatul. Servii și țăranii erau clasele inferioare ale societății, se ocupau cu muncile agricole, reprezentând astfel baza economică a societății feudale. Comercianții, deși nu aveau un statut social elevat, joacă un rol crucial în economia feudala prin revigorarea activităților comerciale, aducând astfel o contribuție semnificativa la dezvoltarea orașelor.