Realismul in literatura romana a fost un curent care a aparut in secolul al XIX-lea si care a pus accentul pe reprezentarea fidela a realitatii, fara frumusetea excesiva sau idealizarea caracteristica romantismului. Realistii romani au dat o importanta deosebita detaliilor si descrierilor precise, au avut o viziune obiectiva si critica asupra societatii si au promovat un mesaj de natura sociala sau politica. Personalitati marcante ale acestui curent includ pe Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale sau Mihail Sadoveanu, care prin operele lor au surprins diferite aspecte ale vietii romanesti din acea perioada, de la viata la tara la cea urbana, de la mentalitati si obiceiuri, la conflicte sociale sau politice.