Relativitatea restrânsă este o teorie fizică formulată de Albert Einstein în 1905. Aceasta descrie cum legile fizicii funcționează pentru obiecte care se mișcă la viteze constante față de reciproc, în special viteze apropiate de viteza luminii. Concepe spațiul și timpul ca un singur entitate (spațiu-timp) și spune că timpul și spațiul nu sunt absolute, ci relative la observator.