În România, sistemul de grădinițe moderne a început să se dezvolte în anii 1950-1960, ca o necesitate a industrializării și urbanizării rapide. Primele grădinițe au fost creații ale muncitorilor și ale comunităților locale care doreau să asigure copiilor o educație și un spațiu de joacă adecvat. În timp, grădinițele s-au dezvoltat și au fost preluate de stat, fiind incluse în sistemul public de educație. Astăzi, grădinițele sunt obligatorii pentru copiii cu vârste între 3 și 6 ani, iar înscrierea lor este un proces complex și reglementat prin lege, care presupune teste de aptitudini, interviuri cu părinții și analize medicale.